De unde vine numele meu

 

Pe pagina mea scrie sus și mare că pe mine mă cheamă Undine von Charlottenhof. Nu, nu e nicio greșeală. Așa mă cheamă. Oficial. Dar în secret… Bine, nu e chiar așa un mare secret, pentru că toată lumea mă știe pe alt nume, nimeni nu mă strigă Undine: toată lumea mă strigă Tarja (și nu, nu e Talia, Daria, Dalia, sau mai știu eu cum. Este T A R J A). Dar cum s-a ajuns la această situație nemaipomenită și nemaivăzută? Hai să vă povestesc.

Atunci când mămica mea m-a rezervat, eu nu aveam încă nume. Așa că urma să primesc unul, logic. Înainte să trec mai departe, tebuie să vă mai spun un detaliu: când cățeii vin dintr-o canisă (respectabilă, ca aceea de unde vin eu), fiecare generație de căței poartă un nume care începe cu aceeași literă a alfabetului. Din calculele mamei, eu ar fi trebuit să mă nasc în generația T. Și într-o noapte, ea a visat numele de Tarja. Poate ascultase Nightwish cu o seară înainte, cine știe? Că mămica mai face din când în când din astea, deși sinceră să fiu, să știți că ascultă numai Sleeping Sun și încă vreo trei melodii. Și s-a trezit ea frumos de dimineață și a scris u mesah la canisă, rugându-i să îi pună direct numele oficial Tarja, tocmai pentru ca să nu am două nume – pentru că uneori crescătorii pun nume tare ciudate cățeilor, de exemplu „Indian Dream” sau „Broken Angel” sau „Treasure of my heart” sau „Amaryla style” sau mai știu eu ce. Toate bune și frumoase, crscătorii nu făcuseră încă actele, așa că puteau să îmi pună ce nume voia mama. Numai că ea greșise generația. Nu trebuia sămă cheme cu T, ci cu U. Of, mare bai și necaz, că nu mămai putea chema oficial Tarja. Dar cum să mă cheme cu U, că nu prea sunt nume. Și, din motive personale pe care cred că mama nu m-ar lăsa să le povestesc aici, nu voia nici în ruptul capului să mă cheme Ute, Uschi, Uta, și alte nume înrudite. A stat ea ce a stat și s-a gândit și a venit cu cel mai nemțesc nume cu putință: Undine. De ce e nemțesc? Păi pentru că Undine reprezintă niște spirite feminine asociate apei, care sunt pomenite des în legendele și literatura de limbă germană. Și, ca să vă răspund la întrebarea nerostită: nu știu dacă știu să înot, pentru că nu am fost niciodată în apă decât la băiță, și atunci nu-mi ajungea apa nici măcar până la burtică. Dar am să vă anunț când va fi ziua cea mare să văd și eu dacă știu să înot. Așa că Undine mi-a rămas numele. Dar sună tare pompos așa, nu? Undine von Charlottenhof. Numai că e puțintel cam lung. Și dacă mamei tot îi venise Tarja în cap, așa mi-a rămas al doilea nume, cu care sunt strigată cel mai des atunci când fac vreo prostie (mai tot timpul de fapt). Deja am învățat tonalitățile, și știu când să vin și când e cazul să mă ascund.

Și într-o bună zi mămica m-a supus și probei de foc. Să vedem dacă îmi place și mie Tarja, nu numai ei. Eu zic că da. Voi ce ziceți, judecând după faimosul întors de cap al teckelilor dintr-o parte în alta?

 

/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*

 

English translation coming soon. Thank you for your patience!

 

/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*

 

Deutsche Übersetzung folgt bald. Vielen Dank für die Geduld!

 

Imaginea o înfățișează pe Undine și este creația lui Arthur Rackman, din 1909. Poză preluată de pe Wikipedia.

Advertisements