Am crescut!

Undine

Aici am deja nouă săptămâni. Adică a mai trecut o lună de la ultimele poze. Ce am spus atunci rămâne valabil și acum: nu prea am avut eu timp de poze. Însă acum am fost nevoită să fac o ședință foto, pentru că viitorii mei părinți au vrut neapărat să mă vadă. Cu ocazia asta am aflat că urma să plec de acasă și să ajung departe, departe. Nu știam exact unde și nici când, așa că nu mi-am făcut prea multe griji din cauza asta. Sinceră să fiu, de când am început să îmi cunosc mai bine familia, am observat că au mai plecat verișori și nu s-au  mai întors. Mama mi-a spus că au plecat la alte familii, unde trăiesc în casă, împreună cu oamenii, dorm în pat, au un vas de mâncare numai al lor, primesc gustărele când sunt cuminți și pot face cam tot ce le trece prin cap. Adevărul e că și varianta asta suna bine, dar mie îmi plăcea mult să stau cu frățiorii mei, așa că nu am stat prea mult să mă gândesc la asta.

Oricum, ziua cu ședința foto (10 octombrie 2015, mai exact) a fost una foarte frumoasă, au participat toți frățiorii mei. Am avut voie să mergem în curtea mare, am primit ceva bun-bun de ronțăit, apoi am pozat cu toții, împreună și pe rând. Pe iarbă, pe masă, pe gard, cam peste tot pe unde am avut chef să ne urcăm. Eu zic că suntem foarte fotogenici, ce părere aveți?

cover

Dacă nu v-ați dat seama (iar), eu sunt a doua din stânga. Eram deja cam obosiți, ne toropise și soarele. Cam cald pentru octombrie, dar nu-mi părea rău, că doar e mai frumos să zburzi afară în soare decât să stai zgribulit în casă când afară plouă. Însă o dată când ploua, am rugat-o pe mama să ne povestească ce va fi când vom crește. Ne-a povestit că într-o bună zi va trebui să plecăm de lângă ea, însă ne-a spus să nu fim triști, pentru că vom merge la niște căsuțe unde vom fi foare iubiți și răsfățați, și unde sigur o să ne placă foarte mult. Uneori e posibil să mai venim în vizită, și să ne așteptăm să găsim o grămadă de verișori și frățiori vitregi noi, pentru că familia noastră lărgită de la Charlottenhof e în permanenrtă schimbare. Ne-a povestit că în curând o să mergem și în vizită la un cabinet unde o să primim medicamente și o să ne piște puțin pe ici pe colo, dar să nu băgăm asta în seamă, pentru că e normal, trebuie să primim un cip (nu am înțeles ce e asta, dar sigur mai am timp să aflu) și să ne protejăm împotriva bolilor. A zis că o să treacă repede, și că dacă suntem cuminți la medic o să primim și mai multe bunătățuri când ajungem acasă. Mi se pare un schimb corect, așa că am băgat asta la cap. Ne-a mai spus atunci o mulțime de lucruri interesante, dar sinceră să fiu, nu mi le amintesc chiar pe toate. Sper ca atunci când o să am nevoie de ele să îmi revină memoria în mod  miraculos. Că sunt un cățel foarte deștept, asta se vede deja de pe acum!

 

/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*

 

English translation coming soon. Thank you for your patience!

 

/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*/*

 

Deutsche Übersetzung folgt bald. Vielen Dank für die Geduld!

 

Am primit această poză de la Canisa von Charlottenhof.

Advertisements